Sfarsitul lumii 2012 – un rau necesar?

  • sfarsitul lumii 2012 blog - imaginea lumiiIn acest moment, in 2012, peste 900 de milioane de oameni din intreaga lume sunt subnutriti, si mai mult de 800 de milioane nu au acces la surse sigure de apa potabila.
  • Doar in anul 2011, aproape 7 milioane de copii au murit din cauza unor boli cauzate de subnutritie, in timp ce peste 2 trilioane (adica peste 2000 de miliarde) de dolari au fost inghititi de cheltuieli militare.
  • In continuare, mai mult de 1000 de oameni mor zilnic de foame, in timp ce pretul celui mai scump telefon mobil din lume, incrustat cu diamante, este de 8 milioane de dolari.
  • Peste 1,5 milioane de hectare de paduri au fost defrisate, doar de la inceputul lui 2012, si tot de atunci aproape 3 milioane de tone de chimicale toxice au ajuns in mediul inconjurator, poluandu-l.
  • Cazurile de cancer sunt tot mai frecvente, iar violenta – organizata sau spontana, stradala sau domestica – este intr-o continua crestere, in intreaga societate.
  • Pe plan global, calitatea vietii este in scadere, din cauza cresterii generale a preturilor pentru hrana si resurse. Guvernele sunt constant acuzate de coruptie, iar demnitatea si drepturile omului sunt inca incalcate in numeroase regiuni, in timp ce indivizii sunt priviti doar ca simpli consumatori, mana de lucru sau cifre intr-o statistica.
  • Spiritualitatea este inabusita sau alterata, in timp ce mintile oamenilor sunt tot mai ingustate, limitate la concret si imediat, intr-un proces sistematic de distrugere a constiintei largi, a libertatii de gandire, a simtirii adanci si a identitatii autentice, deopotriva individuala si solidara, definita dar si integrata.

Acestea sunt doar cateva detalii dintr-o imagine ingrijoratoare si trista a omenirii, la ora actuala. In 2012, un an cu un intreg fenomen creat in jurul sau si in jurul datei de 21 decembrie 2012, suntem in situatia de a ne intreba… oare ar fi atat de rau, sfarsitul lumii?

O lume mai buna, dupa sfarsitul lumii?

Sa fie sfarsitul lumii un „rau” necesar? Si poate exista, dupa el, o alta lume, mai buna? Dar ce sa insemne sfarsitul lumii, de fapt?

Sa fie cataclismele, fenomenele extreme ori evenimentele cosmice pe care ni le prezinta stiinta ca fiind posibile? Si chiar daca asemenea incercari majore ar reusi sa antreneze solidaritatea si constiinta umana, ar fi ele suficiente pentru o reala transformare a omului?

Sa fie sfarsitul lumii un proces ciclic si natural, cum par a ne trasmite credintele stravechi, de la hindusi pana la mezoamericani? O distrugere pentru regenerare. Si daca da, in noua lume, va reusi omul sa nu faca aceleasi greseli?

Sau poate, cum completeaza ezoterismul, sfarsitul lumii ar aduce o purificare spirituala care sa inlesneasca evolutia la o treapta superioara de existenta. Si daca, dupa cum ne spune si Abd-ru-shin, purificarea nu se face voluntar si asumat de catre individ, atunci fortele superioare ale creatiei sa intervina ele, prin orice mijloace necesare, pentru a o realiza?

In 2012 sau oricand, daca sfarsitul lumii, asa cum este ea acum, ar aduce una noua, a cunoasterii, a binelui si a armoniei, o lume de lumina, fie ea fizica ori spirituala… am mai avea motive sa ne temem?