Spiritismul elemente introductive

spiritism

Indoiala in privinta existentei spiritelor are drept prima cauza nestiinta adevaratei lor naturi. In general sunt privite ca niste fiinte aparte din cadrul Creatiei si a caror necesitate nu este demonstrata. Multi le cunosc doar din povestile auzite in copilarie, aproape la fel cum cunosc istoria doar din romane, fara a incerca sa vada ca toate acele povestiri, curatate de accesoriile ridicole, se bazeaza pe un fond de adevar.
Oricare ar fi perceptia asupra spiritelor existenta totusi o credinta bazata pe existenta unui principiu inteligent imaterial; luand asadar ca punct de plecare in existenta supravietuirea si individualitatea sufletului se pot trage doua concluzii majore: spiritualismul, ca fiind demonstratia teoretica si dogmatica si spiritismul, demonstratia evidenta.

Spiritismul este oponentul cel mai redutabil al materialismului, bazat in exclusivitate pe logica si ratiune, excluzand din start si fara a cerceta in prealabil orice este legat de miraculos si supranatural.
Dar spiritismul nu isi propune sa cerceteze daca exista sau nu miracole, lasand in aceasta privinta deplina libertate credintei. Toate fenomenele spiritiste sunt, fara exceptie, o consecinta a legilor naturale; ele reveleaza una dintre fortele naturii, forta necunoscuta, sau mai concret spus, neinteleasa pana acum, dar pe care observatia o demonstreaza a fi in ordinea lucrurilor.

Prin urmare spiriritismul are la baza cateva principii generale:

a. Toate fenomenele spiritiste au ca principiu existenta sufletului, supravietuirea sa corpului si manifestarilor sale
b. Aceste fenomene, fiind bazate pe o lege a naturii, nu au nimic miraculos sau supranatural in sensul vulgar al acestor cuvinte
c. Multe fapte sunt considerate supranaturale doar pentru ca nu li se cunoaste cauza; spiritismul, atribuindu-le o cauza justificata si dovedita de experiente si experimente, le introduce in domeniul fenomenelor naturale
d. Desi spiritismul recunoaste in multe dintre credintele populare un fond de adevar, nu accepta dependenta de toate povestile fantastice create de imaginatie
e. Explicarea faptelor admise de spiritism, cauzele si consecintele lor morale constituie o intreaga stiinta si o intrega filosofie, care cer un studiu serios, perseverent si aprofundat

Spiritismul se prezinta sub trei aspecte diferite: manifestarile, principiile filosofiei si morala, precum si aplicarea acestor principii; de aici, trei clase, sau trei grade de adepti:
1. cei care cred in manifestari si se multumesc doar sa le constate
2. cei care cunosc consecintele lor morale
3. cei care practica sau incearca sa practice spiritismul
Oricare ar fi punctul de vedere – stiintific sau moral – sub care se considera fenomenele spiritiste, fiecare intelege ca apare o noua ordine a ideilor, a carei consecinta nu poate fi decat o schimbare in bine a starii umanitatii.

Mai exista si tabara materialista, a celor care se opun doctrinei spiritiste:
1. cei care neaga din principiu tot ceea ce este nou si care vorbesc in necunostinta de cauza; ei nu admit nimic in afara dovezii simturilor; nu vor sda vada nimic si cu atat mai putin sa aprofundeze.
2. cei care, cunoscand foarte bine realitatea faptelor, o contesta totusi din motive dictate de interesul personal; pentru ei spiritismul exista, dar le este teama de consecintele sale si atunci il ataca.
3. cei care gasesc in morala spiritista o cenzura prea severa pentru faptele sau tendintele lor; spiritismul luat in serios ii jeneaza; nu il resping dar nici nu-l aproba; prefera sa inchida ochii.

“Vreme indelungata oamenii au fost dezbinati si si-au aruncat blesteme in numele uni Dumnezeu al pacii si al milei, si Dumnezeu s-a suparat de un asa sacrilegiu. Spiritismul este legatura ce-i va uni intr-o zi, deoarece le va arata unde se afla adevarul si unde greseala, dar vor mai exista multa vreme scribi si farisei care-l vor nega, asa cum l-au negat si pe Christos. Niciodata spiritele bune nu au instigat la rau; niciodata ele nu au indemnat si nici legitimat omorul si violenta; niciodata ele nu au starnit ura partilor, nici setea de bogatii si onoruri, nici lacomia dupa placerile lumesti; numai cei buni, omenosi si binevoitori cu toata lumea sunt preferatii lor, fiind deopotriva preferatii lui Isus, deoarece ei urmeaza calea ce le-a fost aratata pentru a ajunge la El.”

Vezi si alte articole din categoria Spiritismul